De ce se organizeaza mai multe campanii pentru adoptii caini/pisici decat pentru adoptii copii?

De cateva zile ma chinuie intrebarea asta.  De fapt, nici nu-mi aduc aminte sa fi vazut vreodata vreo campanie de promovare a adoptiilor de copii.

Diferentiarea asta nu e chiar o noutate pentru mine, caci de foarte multi ani am observat ca oamenii tind sa arate mai multa afectiune pentru un animal decat pentru un copil.

La vederea unui pui de animal pe strada majoritatea se induioseaza la maxim, unii se gandesc chiar sa-l ia acasa sau sa-i caute un adapost/o familie.
Cand vine vorba de un copil al strazii, lucrurile nu prea mai stau asa. Acestia fie sunt ignorati, fie li se da un banut, dupa care fiecare din parti merge mai departe.

Asa cum cainii si pisicile merita salvate, n-ar merita si copiii o sansa de salvare?

Ce-am invatat de la George R.R. Martin ?

Mai multe decat ma asteptam*:

• Lumea fantastica poate fi  la fel de dura ca realitatea.
• Lumea fantastica poate fi la fel de imprevizibila ca realitatea.
• Nimeni nu e ceea ce pare fi.
• Binele e variabil.
• Dar chiar si raul e variabil.
• Prea multa pasiune strica.
• Ai grija ce-ti doresti, caci visele nu se pupa mereu cu realitatea.

Lista va fi actualizata pe masura ce inaintez in roman.

Dar voi?

PS: Daca te pasioneaza si pe tine subiectul "Game of Thrones" arunca un ochi aici si stai la curent cu tot ce misca in regat :)

*Via A Game of Thrones

Cumparatorilor inraiti le lipseste... ?

A. Imaginatia
B. Timpul
C. Determinarea
D. Rabdarea
E. Increderea
F. __________ (completati voi raspunsul)


Raspunsul meu este: A cu un pic de D.

Care este cea mai frapanta intrebare pe care ati primit-o la un interviu de angajare?

O intrebare lejera ca pentru inceput de weekend.

In cazul meu,  ar fi:

• De ce crezi ca meriti atat? - in RO
• Cum ti-a venit salariul acesta in minte? (traducere aproximativa) -  in BE  

Ambele intrebari au venit imediat ce mi-am exprimat doleantele financiare :D

Cu siguranta au fost altele mai frapante, dar desi am participat la multe interviuri, nu reusesc sa-mi amintesc prea multe detalii. Sper sa-mi revina memoria in viitorul apropiat.

Pana atunci, astept cu interes raspunsurile voastre ☺

Cum scapam de hotii de buzunare?

Azi am vazut un hot de buzunare in metrou.

La inceput am remarcat personajul pe scara rulanta - urla dupa cineva si parea iritat (ceea ce deja scadea mult sansele de a fi un localnic belgian). Deja in mintea mea incepuse sa incolteasca intrebarea: "Oare nenea asta nu o fi roman?"

Apoi, in timp ce stateam in picioare in vagon am remarcat iar individul, era pe la mijlocul vagonului cu ochii pe rotile, in cautare de prada. Era impreuna cu o tipa - partenera de echipa - care ba se facea ca mangaia un ecran de smartphone alb, ba isi rotea ochii de jur imprejur in cautarea victimei perfecte. 

La un moment dat il vad pe individ lipindu-se-se de un scaun, bine mascat de individa. Nu stiu daca buzunarea pe cineva sau nu, cert e ca aveam asa un impuls sa ma duc si sa atentionez persoanele din zona. Nu am facut-o, de teama :| Si probabil ca-s multi care vad, dar nu zic nimic. Uneori cand zici, ti-o iei mai rau.

Echipa de hoti a coborat la urmatoarea statie si s-a amestecat in marea de oameni ce dadeau buzna sa urce pe scara rulanta. Nu stiu ce s-a intamplat mai departe, dar probabil ca si-au gasit o victima in dimineata aceasta. 

Am ramas cu un gust amar, desi azi am avut doar rol de privitor. Nu se stie cand o sa fiu si eu victima. 

Pana am ajuns la serviciu, mi-am agitat neuronii si am tot incercat sa gasesc un raspuns la intrebarea "ce sa facem sa scapam de astia???"

• Sa apelam la politie?
  Politia pare sa fie depasita sau poate e doar ignoranta. Cert e ca hotii de buzunare inca vietuiesc
• Sa intervenim atunci cand vedem fapta in actiune?Spiritul civic a cam murit - fie din teama, fie din indiferenta. Hotul nu are aceeasi constiinta ca omul cinstit, asa ca sunt sanse mari sa fie violent la nevoie.

Momentan, singura solutie e sa ne pazim bunurile cat mai bine, dar asta nu inseamna ca scapam de hoti, ci doar ca ne aparam de ei. Sa stai cu grija de a nu fi furat de fiecare data cand esti intr-un spatiu public, inseamna o grija in plus ce ridica nivelul de stress din viata de zi cu zi.

Totusi, sa va zic ce idee mi-a mai venit in cap azi:

Ce-ar fi daca am pune pe ziduri (la figurat) afise cu hotii ? Sa le facem "reclama" hotilor pe care ii putem  surprinde cu o camera foto/video. 

In ziua de azi majoritatea dispune de un telefon cu camera foto/video. Zic eu ca s-ar putea face discret o poza in metrou, in autobuz, in tramvai sau in oricare alt spatiu public.
Pozat si apoi dat sfoara in tara: pe internet, la metrou, in tramvai, pe panourile publicitare din oras, etc. Ca sa stie toata lumea de cine sa se fereasca.

Ce ziceti? E viabila ideea mea? 

Isi doresc oamenii cu adevarat sa fie fericiti?

Azi, in timpul mesei de pranz, am avut o discutie care a plecat de la sistemul educational belgian, calificare si competitia pe piata muncii si a ajuns catinel la... fericire.

Majoritatea adultilor promoveaza ideea ca in viata trebuie sa urmezi anumiti pasi pentru a avea o viata buna: mers la o scoala buna, invatat bine, urmat o facultate, gasit job bun, dezvoltarea carierei profesionale. Pana unde, nu mi-e foarte clar. Ideea e ca viata buna este lipsita asociata cu lipsa de griji si cu un venit financiar care sa-ti ofere cat mai multe obiective materiale: casa, masina, vacante si orice iti mai poate trece prin minte.

La un moment dat unul din colegi a intervenit si a intrebat: "Bine, bine, dar oamenii astia sunt fericiti?"

Raspunsul il stim cu totii. Nu, viata buna nu este echivalenta cu o viata fericita. Dupa ce am depasit un anumit nivel si am inceput sa ne bucuram de aceasta viata buna, realizam ca starea de fericire nu s-a imbunatatit. Cel putin nu pe termen lung.

Suntem destui care constientizam asta, dar totusi nu facem nimic pentru a indrepta situatia, pentru a ne gasi fericirea pe care parca stim cum sa o gasim, sa o atingem. Preferam sa continuam pe acelasi drum. Paradoxal, nu?

Asadar, raspunsul meu e NU, oamenii nu isi doresc cu adevarat sa fie fericiti.

Interviu cu Costin, wannabe IT entrepreneur - Actul 3

Pentru a intelege mai bine contextul acestui interviu mergi la [Actul1] si [Actul 2].

Startupul - incepe, il dezvolti, il cresti, dar la un moment dat va trebui sa vinzi ce produci. Ai inceput sa-ti dezvolti reteaua de oameni cunoscuti in vederea unor potentiale colaborari sau ca eventuali clienti?

Nu, pentru ca in general startup-urile sunt pentru o masa de clienti. Ele sunt de nisa in sensul ca rezolva o problema specifica pentru un anumit tip de oameni, dar scopul lor principal e sa rezolva problema asta pentru extrem de multi oameni. Din cauza asta nu conteaza relatiile tale personale cu o alta persoana.

Pe ce piata te-ai gandit sa te lansezi? Pe piata romaneasca sau internationala?

Internationala, dar am si niste idei pentru piata romaneasca pentru inceput. E tot chestia aia ca prima oara te lansezi pe o nisa. De exemplu, daca vrei sa rezolvi o problema chiar si la nivel international poate mai intai e mai bine sa o rezolvi pentru Bucuresti sau pentru Romania. si cu niste lectii invatate de acolo, dupa ce pare ca merge bine in Romania zici gata, ne mutam international. Cum fac multi - mai intai San Francisco, Sillicon Valley ca oricum sunt acolo o gramada de early adopters la orice propui si cand au acolo deja feedback, si-au definitivat produsul si au inteles clar care e nevoia si cum o rezolva, dup-aia zic “gata, explodam international!”.

Deci intentionezi sa-ti lansezi initial produsul pe piata romaneasca?

Anumite produse da, ar putea merge mai bine pentru mine pe piata romaneasca.

De ce crezi ca e mai usor sa-l lansezi pe piata romaneasca? Numar competitori, avantaje lingvistice, avantaje legislative sau financiare?

Legislative nu ar trebui sa conteze, pentru ca la nivel principial trebuie sa stii niste chestii, sa analizezi ca afacerea ta nu e blocata, nu faci ceva ilegal. Poti sa validezi DA/NU rapid, nu iti trebuie sa stii tu nu stiu ce chichita legislativa.

Financiar - pentru IT nu ar fi prea important. Daca iti faci startup de paine sau iti deschizi o franciza poate e mai ieftin putin in Romania, dar oricum e de 2 ori mai ieftin, nu de 100 de ori mai ieftin ca sa conteze asa mult.

Numar de competitori - de exemplu, daca ai vrea sa devii un competitor al lui eBay poate nu ai zice “eu sunt eBay international”, poate mai degraba ai zice “eu sunt okazii” si cresti ca okazii mult, dup-aia te extinzi pe Europa mult si dup-aia zici “bai frate, noi acum suntem egalii alora, doar ca voi n-ati aflat, dar noi livram orice in Europa”. Asa ar merge.

Avantajele lingvistice nu ar trebui sa conteze asa mult. Poate mai degraba avantaje de networking. Ai access mai usor la un anumit mediu in Romania decat in afara.

La avantajele legislative, de exemplu, s-ar putea pune problema brevetelor, care in Romania ar conta sau n-ar conta.

Nu m-am gandit niciodata serios ca as putea sa patentez o idee.

Dar ai putea sa folosesti o idee patentata deja de altcineva...

Da, si asta e adevarat, dar oricum in Europa este putin mai ok domeniul cu patentele, o sa fie mai greu daca faci ceva in Romania si apoi mergi in State si acolo descoperi nu stiu ce. Da, asta ar fi o idee ca incalci niste patente, dar in Europa nu prea sunt patente pe solutii software.

Ce alte motive ai avea pentru a patrunde mai usor pe piata romaneasca?

Cunosti mai bine domeniul, cunosti mai bine piata pe domeniul ala specific.

De exemplu, vrei sa vinzi camere video pentru detectivi particulari si atunci zici “bai, in Romania stiu eu pe cineva, stiu un unchi care lucreaza la Politie si inca unul nu stiu unde si ii intreb pe aia direct si ma pun in legatura cu oamenii”. In sensul asta ai acces mai facil.

Care este perioada de proba pe care ai acorda-o unei afaceri? Ai spus mai devreme ca ai merge la nesfarsit daca ai vedea ca ideea poate fi readaptata si readaptata.

Ai o idee, incerci 3 saptamani, ai un site, ai trimis-o la 300 de oameni, feedback-ul e ca doar 2 oameni iti zic “mama, ce idee minunata!”, restul zic “bai, nu stiu ce sa fac cu site-ul tau”. Atunci in secunda urmatoare ideea e cu totul alta. Readaptare inseamna ca o aruncam si facem alta.

Deci nu se poate pune problema de o perioada de proba.

Scopul este sa ajungi cat mai rapid lal concluzia “nu e buna”. Asta e scopul . Si atunci depinde de tine, daca tu incerci sa produci ceva timp de un an si apoi sa vezi cum este, gresesti foarte mult. Pentru ca atunci tu zici ca perioada de proba e 1 an plus inca 6 luni, dar tu ai putea sa incerci sa produci ceva in 2 saptamani si atunci ai zice: “mai las perioada de proba inca 3 saptamani pentru chestia aia minima”. Si vad, ascult piata si descopar intr-o luna ca nu merge si trebuie altceva. 

Nu e importanta perioada de proba, ci sa ajungi cat mai rapid la perioada de proba si atunci perioada de proba trebuie sa fie proportionala cu efortul depus, dar ea oricum deja iti arata directia.

Pentru ca un startup o sa aiba nevoie si de publicitate, cat esti dispus sa aloci publicitatii ca valoare financiara?

Inca nu stiu detaliile astea, dar cel mai probabil acum startup-urile incearca sa creeze ceva viral cu publicitate 0. Pe asta se merge acuma mult sau cu buget foarte mic oricum. Publicitatea oricum pe net e de un anumit tip, mai specific. Nu stiu, dar ar trebui sa fie mica, pentru ca un alt sfat pe care-l dau astia e ca oamenii nu ajung la tine ca au vazut publicitate la TV sau intr-un mijloc clasic sau pe net, ci pentru ca produsul tau a crescut viral. Fiecare user a mai adus alti useri pentru ca i-a placut foarte mult ce a vazut. Cam asa am inteles eu ca fac multi.

Ca un sistem pe baza de recomandari...

Da, cam asa.

Interesant! Deci publicitatea nu e foarte importanta.

Uite, de exemplu, pe AppStore sunt mii sau zeci de mii de aplicatii si pe Android Store la fel. Cum alegi una? Ok, isi face ala reclama intr-o zi sau 10 zile la rand si-si pune acolo o reclama si dupa 10 zile ce face? Au dat niste oameni click pe el, si? Tot nu te extinzi. Modul de extindere este asta: sa convingi 10 oameni care comunica la inca 10 oameni care comunica la alti 10 oameni. 

De exemplu, din 50.000 de aplicatii cum instalez eu o aplicatie? Doar sa-mi spuna cineva “bai, mi-a placut foarte mult aplicatia asta de mobil. uite face asta si asta. A, ok, imi pun si eu.” Altfel doar nu stau sa ma duc pe Android Store sa dau next, next poate gasesc ce-mi trebuie. Sau pe site-uri sau pe ziare online sau pe orice e online, oamenii aterizeaza acolo din greseala, foarte putini din publicitate, cred eu.

Poti sa mai atragi oameni punand un pret foarte mic poate chiar 0 pe produsul tau.

Acum deja cam toti s-au obisnuit sa nu plateasca ei ca utilizatori aproape nimic. Sunt foarte putini oameni care fac cont undeva si platesc membership. Nu prea mai vrea nimeni asta pentru ca oamenii s-au obisnuit sa fie totul gratis. Din cauza asta business plan-ul rar include bani luati de la potentialii clienti, mai ales daca vrei sa targetezi toata lumea, nu poti sa zici: o sa am eu 1 milion sau 100 de milioane de utilizatori si ei toti or sa-mi plateasca taxa de 5 euro pe luna pentru nu stiu ce serviciu. Nu prea merge asta. Business plan-ul de obicei include o gramada de freemium cum ii zic astia, deci free, si pentru feature-uri speciale unii din ei iti vor plati membership. Dar in general trebuie sa gasesti alte surse de finantare.

In cazul acesta, apare intrebarea intrebatoare: Care sunt aceste surse de finantare, care sunt de fapt sursele de venit ?

Nu mi-e asa foarte clar, dar pentru fondatori strategia asta se cheama exit plan, care-i planul tau, cum iesi din firma, cum iti iei banii in final. Speri sa te cumpere cineva mai mare, sa-ti foloseasca tehnologia pe care o faci sau sa-ti cumpere user base-ul, multi utilizatori care plac produsul tau. Vine cineva si zice “Bai, eu vreau sa le zic un mesaj astora din cand in cand, sa imi fac o reclama si atunci te cumpar pe tine si automat am acces la toti astia”. Asta e o strategie.

Alta strategie e cand tu ai creat o tehnologie, ceva special pentru oamenii astia si cineva zice “vreau eu asta sa o includ intr-un produs de-al meu”. Te cumpar din acelasi motiv. Deci o strategie sa fii cumparat de altcineva si tu iti bagi multi bani in buzunar.

Alta strategie e ca tu din toti userii astia sa poti extrage niste informatii pe care le-ai putea vinde sau pe care le-ai putea exploata tu apoi. De exemplu, foursquare - vezi o gramada de oameni ca fac checkin acolo, acolo, acolo si la un moment dat iti dai seama ca in tot Bruxelles-ul toata lumea face checkin in medie la cafenele 5 pe zi in diferite zone, dar e o anumita zona in care nimeni nu face checkin la cafenele. E o problema acolo, hai sa vindem informatia asta, acolo sa apara o cafenea. Niste informatii care agregate, tu le-ai putea vinde sau le-ai putea folosi.

Din ce povestesti, tu ca startup poti sa castigi bani fie daca esti cumparat de cineva ( asta inseamna ca banii vor veni mai tarziu, iar tu in tot timpul asta vei fi pe 0) sau daca vinzi informatii.

In principiu, daca esti startup si esti pe 0, nu castigi bani, esti pe minus de fapt, dupa cateva luni daca ai un user base care creste, deja apar investitori, deja apar oameni care zic “uite, iti mai dau 50.000 euro, mai lucreaza si da-mi si mie 10% sau 50% sau la ce cifre sunt acolo

Da-mi si mie 10% din ce?

Din companie, din valoarea companiei.

In cazul in care vei vinde?

In toate cazurile. Nu in cazul in care vei vinde. El are 10% din companie.

Deci tot ce intra, 10% se va duce la el, asta e principiul pe care se merge?

Nu sunt dividende, sunt active, adica tot ce are firma. Daca firma peste X timp ajunge la Bursa si valoreaza 1 miliard de euro, are 10% din miliardul ala. Daca firma are o masina el are 10% din masina. El are 10% din firma. Pentru ca el crede ca firma, din cauza ca a fost intr-un anumit fel, va creste intr-un anumit fel. Si atunci el stie ca la un moment dat o sa fie valoros sa aiba 10% din ea. Si atunci zice “iti dau suma asta si o sa am 10%” pentru ca stie ca de fapt intr-un an cei 10% or sa fie de 100 de ori mai mult, pentru ca tu esti Dropbox si ai crescut foarte mult.

In cazul asta inseamna ca tu ca echipa care porneste startupul va trebui sa lucrezi pe mai multe fronturi: o data sa-ti dezvolti startupul si apoi sa gasesti cui sa vinzi informatiile in cazul in care vrei sa abordezi calea asta.

Ideea initiala include ce clienti am, ce problema le rezolv, cum scot bani. Cand zici ca te adaptezi inseamna inclusiv sa te adaptezi la cum scot bani. Ca poti sa incerci, de exemplu, sa bagi o taxa si la un moment dat vezi ca nimeni nu plateste si nimeni nu vrea, ba mai mult 10% au si disparut din schema ca s-au simtit jigniti. Cum ai inovatia in tehnic, poti sa ai si inovatie in monetizare, ca sa zic asa. De exemplu, Dropbox au standard 2GB sharing, dar poti sa cumperi de la ei 20GB pe an si costa o anumita suma. Au partea de free, normal, ca oricum oamenii vor sa utilizeze, dar multi devin asa convinsi de valoarea produsului ca vor sa plateasca suma aia, li se pare putin si are foarte multe avantaje.

Deci e un soi de firma de hosting camuflata ? ei vand spatiu.

Da, dar vand serviciu de acces la spatiul ala foarte bine integrat cu multe aparate. La un moment dat, cineva de la ei a zis “bai, hai sa vindem la oameni” si cineva a zis “nu frate, ca n-o sa-ti plateasca nimeni”. Da, dar daca il facem serviciul asa de extraordinar incat nimeni nu se poate lipsi de el poate 10% din oameni or sa vrea sa plateasca.

D-asta ii ziceam camuflata...

Da. Ideea e ca trebuie sa fii creativ sa gasesti surse de venit in functie de ideea ta. Dar presupun ca sunt niste categorii principale: banii pe premium user, bani de la clienti, bani din alte surse. Pana la urma, Twitter nu stiu de unde isi iau banii, dar au tot fost cotati, poate cumparati, dar pana acum nimeni nu stie foarte clar de unde le vin lor banii. Dar pun pariu ca au multe statistici interne. Acum sunt si aplicatii externe o gramada care folosesc datele de la Twitter pentru o diverse chestii. Presupun ca ei intern pot sa faca mai multe smecherii. E un domeniu important din care scoti bani.

Mai e si ideea ca poti sa nu scoti bani. La startupul 2, 3, 4 nu as fi preocupat neaparat sa scot bani.

In cazul startupului tau anterior care era scopul?

La momentul respectiv, ca si acum, e foarte scump sa poti sa cumperi CV-uri sa le vizualizezi de la bestjobs. Adica tu ca angajator platesti o suma de bani si ai voie sa vizualizezi nu stiu cate CV-uri si tu cumperi la bulk. Si e foarte scump.

Deci tu ai fi vrut sa vinzi un serviciu.

Asta era o metoda similara cu a lor, dar mult mai ieftina. Si ne bazam pe faptul ca puteam sa atragem... , ca o problema importanta la startup e cum atragi clienti si o alta problema e cum... ei ii zic chicken & egg problem - apare des. De exemplu, noua ne trebuia CV-uri in baza de date ca angajatorii sa vina, dar nu vin oamenii sa-si faca CV-ul la noi pentru ca nu sunt angajatori care sa publice anunturi. Si e o chestie in care trebuie sa te joci cu asta in care reusesti sa ai o masa critica ori de unii, ori de altii. Automat masa critica la unii iti aduce din ceilalti.

Aici intervine fondul alocat publicitatii: reclame, abonament 0.

Poate pe nisa asta ar fi mers pe publicitate online in Romania. Poate, dar poate publicitate pentru studenti ca ei ar face orice numai sa se angajeze mai repede.

Te-ai gandit sa aplici la fonduri europeene rambursabile sau nerambursabile pentru un startup?

Da, m-am gandit, dar am zis ca mai bine nu, mai mult te complici. Cati bani primesti? 10.000euro? E o suma care mai mult iti creaza probleme pentru ca automat obtii o gramada de birocratie, plus ca nu stiu cat de usor se poate obtine de fapt, cate spagi, daca trebuie sa dai si cum. Toti aici la Comisie zic ca nu exista asa ceva, dar eu nu cred. Si apoi e si birocratia de dupa, la fel. Trebuie sa ai carnet de sarcini, sa raportezi, sa declari si n-ai cum sa zici ca am startup... dar chiar si afacere, cu asa multe conditii impuse din afara nu ma astept chiar sa ajute. Deci n-am incredere.

Observ ca citesti foarte mult, esti foarte informat, ai foarte multe exemple teoretice si practice. Ai incercat sa urmaresti/sa analizezi firul evolutiei unei afaceri ?

Da, imo.im. E un messenger, ca meebo. De ce l-am sesizat? Cand am venit in Belgia am avut nevoie sa am un messenger pe telefon si i-am gasit pe astia. Si aveau o functionalitate foarte mica pe site si semana cu ce startup vroiam eu sa fac, un messenger catre orice messenger. Si au evoluat. Au evoluat foarte mult, au adaugat foarte multe functionalitati, de la luna la luna au functionalitati noi, chestii foarte creative. Adica se vede ca aia sunt startup - hai sa inventam, hai sa reinvetam modul in care discuta oamenii, ce fac, cum fac.

Si ai putut sa identifici fiecare etapa citita din carti?

Nu, asta nu, ca nu ai acces la astea. Tu doar vezi efectul final, vezi ca produsul se imbunatateste de la zi la zi si ca are noi functionalitati si noi functionalitati. Adica nu e un produs care e acolo asa cum era dintotdeauna la fel de prost sau la fel de bun si neschimbabil. Cam cum vezi si la Google, la GMail, fazele alea de inceput cand tot imbunatateau ei, tot schimbau, ce apare dispare, ce dispare. Etapele nu prea poti sa le vezi, le vezi doar mai tarziu. Nu poti sa le vezi in timp real. Cum le identifici din afara?

Dar sunt carti pe subiectele astea. De exemplu, “Founders at work” - e cu interviuri luate unor personalitati importante din diverse companii de genul Skype, PayPal, Gmail, Wozniack si altii si descriu cum a inceput firma, cum a crescut, care e atmosfera, spre ce s-a indreptat. Si probabil daca le analizezi pe alea poti sa compari, la inceput faceau asa si asa, cum faceau pe la mijloc? Cum faceau cand trebuiau sa stranga bani, sa gaseasca investitori? Cum s-au lansat? Dar alea sunt istorii de acum 20 ani. Acum mediul e putin schimbat.

In afara de imo.im ai mai fost atent si la alte evolutii?

La GMail se vedea foarte clar, tin minte de la inceput de la momentul cand era pe baza de invitatii. Pe astea le-am sesizat: produsele Google si imo.im.

Imo m-a preocupat mai mult deoarece chiar vroiam eu sa lansez asta, dar dup-aia cand am vazut ritmul in care avanseaza, mi-am zis ca nu am nicio sansa sa-i prind din urma. Ceilalti - meebo, etc - erau d-astia standard, doar messaging si atat si era dintotdeauna la fel. Nu aveau nicio problema. Sau Yahoo aveau si ei un client amarat, online. Pe cand astia aveau la fiecare versiune noi feature-uri, nu aveai cum sa-i prinzi pentru ca permanent inoveaza, inoveaza si din cauza asta isi pastrea user base-ul, nu ai cum sa-l furi.

Si nu ai avut cum sa afli informatii din spatele scenei?

Pai nu, vezi doar ca echipa e in San Francisco...

Care era dimensiunea echipei?

30 de oameni, desi pana la urma e doar un messenger online. 30, poate 40.

Ultima intrebare: Care crezi ca este ingredientul cheie al reusitei unui startup? Ai ceva de adaugat in plus fata de comunicare, adaptabilitate, inteligenta ?Sa fii agil, asta este important. Sa te adaptezi ca sa poti evolua, sa nu mori. Cei care nu se adapteaza mor.

Ca in viata...

Da!

Interviu cu Costin, wannabe IT entrepreneur - Actul 2

Pentru a intelege mai bine contextul acestui interviu mergi la [Actul 1].

Avand in vedere climatul economic ce ne-nconjoara, ma refer la criza, crezi ca mai poate fi loc pentru pornirea unei afaceri?

Toate cartile spun ca momentul esential de pornire a unei afaceri este un moment de criza.

Interesant! Cum asa?

Companiile care au rezistat si au trecut de criza sunt cele care au sanse sa creasca foarte mult pentru ca e clar ca au ceva in ele care le-a facut sa supravietuiasca chiar si in vremuri grele.

Dar una e sa rezisti si alta e sa pornesti...

Ideea e ca toate firmele sunt la un nivel, intamplator sau nu. Momentul unei crize e ca o stramtoare, ca un hop, ca un filtru de care trec doar cele care au ceva in ele care atesta ca ele au ce le trebuie sa supravietuiasca, s-au putut adapta. Momentul asta de filtrare ori ca e pentru o firma veche, ori ca e pentru o firma noua, e acelasi. Deci daca tu ai putut sa incepi ceva pe timp de criza, atunci in timp, cand economia oricum bubuie si creste foarte mult, tu te vei adapta si mai bine.

Deci criza e un moment bun sa pornesti tocmai pentru ca inceputul e spartan?

Da, si pentru ca inceputul e spartan. E un fel de evolutionism. Tot ce nu era suficient de adaptat la conditii vitrige o sa dispara. Ce ramane in schimb e foarte bine adaptat si in plus exista chiar la momentul cheie cand toate incep sa creasca. Pentru ca daca e unul care a supravietuit crizei si incepe sa creasca, el e la momentul 0, pe cand tu daca apari in schema peste 5 luni sau peste 1 an, poti sa vii prea tarziu pe un anumit taram. Asta zice teoria.

Teoria da si exemple?

Nu m-am gandit sa acumulez exemple pentru chestia asta si nu-mi vine niciunul in minte acum.

Pun pariu ca Google nu a suferit foarte mult din cauza crizei.

Cat timp ai acorda acum unui startup: doar timpul liber, ai lucra part-time sau te-ai dedica in totalitate?

N-am incercat in totalitate pentru ca era clar ca nu are cine sa ma sustina daca nu am loc de munca. Acum sunt oameni care poate lucreaza in paralel cu locul de munca sau cazul fericit este cand skill-uri pe care le acumulezi la birou poti sa le folosesti si acasa. Si viceversa e adevarat: citesti acasa ceva de hobby, de placere si din cauza asta la serviciu poti sa dai niste solutii la care altii ar zice “Bai, mai trimite-ma la un training ca sa pot sa ti le dau”.

Ok, asta e la modul general, dar cum este in cazul tai?

Atunci nu ne-am dat demisia niciunul si am fost putin mai atenti ca timpul liber in loc sa-l prapadim eu stiu unde, sa-l folosim in discutii, sa cream, sa discutam, sa dezvoltam.

Acum, avand in vedere experienta ta acumulata, ai aloca mai mult timp sau ai ramane in continuare pe acelasi drum?In carti - e o carte foarte misto “Startup weekend” - explica metoda care zic ei ca e ideal adaptata pentru startup-uri, ei descriu procesul ca avand mai multe trepte, ei ii spun leap. Trebuie sa te arunci la fiecare moment pe treapta superioara. Practic trebuie sa risti, sa zici: ok, pare ca de pe treapta asta pot sa ajung pe treapta aia si sa fie ok. Si sunt mai multe trepte: prima treapta sa-ti gasesti parteneri cu care sa poti sa faci un startup de incredere, cu care sa simti ca poti sa creezi ceva, deci sa-ti gasesti o echipa de inceput, apoi zice sa-ti gasesti o idee suficient de interesanta. Astea sa zic ca poti sa le faci in paralel cu serviciul, dar la un moment dat trebuie sa aloci timp din ce in ce mai mult pana se concretizeaza ideea aia si la un moment dat trebuie sa zici: ok, pare ca ideea e suficient de importanta incat sa zici, gata, renunt la serviciu, fac asta 3 luni. Dar trebuie sa fii foarte adaptat la piata si sa fii capabil ca in cateva luni sa incepi deja sa castigi niste bani.

Deci la momentul curent nu esti pregatit sa-ti aloci intregul timp pentru startup?

Da. Inca nu. Asta era unul din scopurile initiale. Sa castig niste bani, care sa-mi permita sa stau fara serviciu cateva luni.

A, deci ai vrea sa incerci...

La un moment dat o sa incerc, dar trebuie sa fiu sigur de celelalte: sa gasesc oameni, sa gasesc o idee si sa lucram suficient incat sa zic: da ma, cred ca in urmatoarele 6 luni daca imi concentrez atentia doar pe asta o sa iasa ceva.

Mereu pomenesti de echipa. Sa inteleg ca vrei sa pornesti un startup doar in cadrul unei echipe?

Pai, cartile spun ca nu e bine sa fii singur cand faci un startup. Pentru ca poti sa faci greseli extraordinar de mari fara sa-ti spuna nimeni: ba, esti complet pe dinafara. Deci trebuie macar o persoana. Inca o chestie mai zic ei. Daca tu ai o idee extraordinara si tu pe planeta asta nu mai poti sa convingi nici macar o persoana ca ai o idee extraordinara, e o idee cu problema ta. Apoi al 3lea motiv e bine sa ai inca macar pe cineva care sa treaca prin aceleasi experiente cu tine pentru ca o sa fii demoralizat uneori, uneori o sa fii foarte increzator si cel mai probabil nu o sa fie in aceleasi momente cu celalalt. Si atunci, daca tu esti demoralizat si celalalt nu este, te ajuta foarte mult. In sfarsit, sunt multe motive pentru care trebuie macar 2 oameni sa fondeze o companie. Dar ca sa poata sa si creeze ceva pe toata planeta, ca e la concurenta cu mii sau zeci de mii de alte echipe, trebuie sa poti sa pui si un minim volum de munca. Si o persoana e prea putin, poate si doua e prea putin, dar oricum astia zic ca trebuie sa cresti cu 10% pe saptamana, deci trebuie sa cresti foarte mult. Si atunci rapid in primele 3 luni daca chiar ti-ai dat demisia trebuie sa ai 10 oameni sau … habar n-am. Dar iti trebuie echipa. Echipa cica e cea mai importanta intr-un startup.

Asta scrie in carti.

Da. Nu ideea. Echipa si capacitatea de a pune o idee in practica si nu capacitatea de a visa la diverse idei sau nu.

Toate aceste informatii pe care le-ai citit in carti, le-ai experimentat deja in incercarile tale anterioare?

Pai singur clar nu am inceput, deci am experimentat asta, doar cu altii. Te concentreaza la subiect cand esti cu altii. Asa cand esti tu, poti foarte usor sa aluneci intr-o gramada de activitati colaterale fara sa-ti dai seama. Deci am experimentat si asta. Acum, de exemplu, am un prieten cu care clar mi-as face firma, nu am niciun dubiu, deci am gasit un om.

Ai avut probleme cu demoralizarea si ceilalti te-au sustinut?

Nu, nu.

N-ai fost dezamagit?

Nu, n-am fost dezamagit.

Discutiile intre voi erau constructive?

Da. N-au fost niciodata in contradictoriu in sens destructiv. Au fost: bai, gresesti, dar niciodata n-a fost lupta de orgolii. Nu ai loc intr-un startup de asta. Adica daca ai un startup si ai 5 oameni si din astia, 2 nu se intele..., deci tu pierzi acolo asa de mult efort si asa de multa energie ca oricum startup-ul tau moare. De asta e foarte important intr-un startup sa poti da oameni afara sau sa-ti alegi oamenii cu care colaborezi foarte bine. Ei aseamana startup-ul cu o casatorie. Cand incepi un startup cu fondatorul, gandeste-te ca pentru urmatorii 5 ani pana cand proiectul poate sa mearga independent, condus de altii, etc, tu cu ala trebuie sa te vezi zilnic, sa te-ntelegi, sa iei decizii impreuna, e ca si cum te-ai insura cu el. Pentru o buna perioada de timp, nu e doar asa un proiect la scoala.

Cum gasesti astfel de oameni?

Multi gasesc in facultate unde ai si mai mult timp liber chiar sa te apuci de ceva. Din pacate, cand eram eu in facultate, in Romania nu era chestia asta asa... n-am fost constient ca am timp si posibilitatea sa ma ocup de asa ceva. Iar acum in vremea noastra din diverse reuniuni profesionale, diverse evenimente. Acum au inceput de cativa ani, de 2-3 ani au inceput si firmele foarte mari care au tehnologii de vandut: Google, Amazon, Cloud, Microsoft, IBM - organizeaza ei sesiuni de suport al startupului, cladiri sa suporte startup-ul - incubatoare.

Asta inseamna ca acolo o sa iei contact cu necunoscuti.

Da.

Esti dispus sa inchei o casatorie profesionala cu un necunoscut?

Sunt multi pasi pana cand poti sa iei o decizie ca cineva m-a convins sa facem un proiect impreuna. Nu incepi din prima sa zici “gata, hai, ii cer prietenia” si de-a 2a zi i-ai cerut prietenia si te-ai insurat. Nu. Sunt mai multi pasi. Iti dai seama cand poti sa creezi ceva cu cineva sau nu. Startup weekend ajuta mult la asta. Ei asta zic, ca rezolva mult problema asta zicand ca in 2 zile tu lucrezi cu oamenii aia si ii vezi cum lucreaza, si vezi cat de repede avanseaza lucrurile, vezi ca se intampla ceea ce se promite sau nu.

Totusi un weekend pare o perioada foarte scurta...

Sunt site-uri create intr-un weekend. Adica idee, validarea ideii cu survey-uri trimise online, cu adaptarea ideii la ce feedback s-a primit de la oameni, planificarea modelului de business - de unde-ti vin bani, de unde-ti vin useri, cum deblochezi toata chestia asta - plus prototip si existenta online cu primii utilizatori. Deci se pot intampla toate astea. Acum depinde de echipa, ca daca e in echipa un prorgamator care de fapt el zice ca face ceva, dar poate sa faca ceva abia in 3 saptamani, nu prea simti ca ai vrea cu el, dar daca vine unul si in 5 ore e gata ce-ai vorbit cu el la cat de socat esti, zici: frate, dar hai sa facem ceva, hai sa facem ceva impreuna! Si daca si tu ai niste skilluri care la fel pot ajuta, poti sa colaborezi.

Ai un set de criterii pentru a-ti identifica posibilii parteneri de startup ?

Nu, n-am clar, dar trebuie sa fii la comunicare pe aceeasi lungime de unda. Deci nu trebuie sa ai bariere de comunicare de genul, am zis ceva dar dup-aia raman socat ca ala a inteles cu totul altceva decat ce-am zis.

E foarte importanta si capacitatea de a lucra singur a fiecaruia adica sa fii proactiv, sa-ti asumi responsbilitati si sa le urmezi. Deci iti trebuie senior, nu juniori care asteapta task-uri. Toti intr-un startup trebuie sa fie niste seniori care sunt capabili sa inteleaga scopul si sa-si creeze singuri taskurile, sa vina cu idei care sa faca acel scop sa fie atins. Nu un junior care asteapta iluminarea de la altcineva. Asta se intampla probabil mai tarziu, dar nu in perioada de inceput. Bine, pentru multe companii cred ca nu se-ntampla niciodata, daca vor sa-si mentina stilul foarte agresiv de crestere.

Cei cu care ai lucrat tu erau la nivel de senior ?

Cei cu care am lucrat eu la startup-ul initial nu erau programatori, dar la nivel de marketing, la nivel de idei erau ok. Numai ca in prima faza munca importanta era developmentul si dupa asta ar fi devenit foarte important ce erau ei. Si nu s-a ajuns pana in faza aia, decat intr-un procent foarte mic, pentru ca nu am stiut sa cream un produs minimal si sa iesim pe piata foarte repede. Asta a fost alta greseala. Am tot gandit produsul perfect, de l-am lungit ani de zile in loc sa zicem: “Ok, maine ce putem scoate?” Sa facem si ei sa inceapa deja sa-si faca treaba pe marketing pe chestia aia mica.

Dpdv financiar, cu experienta ta din trecut, care ar fi suma maxima pe care ai fi dispus sa o investesti?

La mine principala problema nu sunt banii pe care ii investesc pentru ca nu o sa intru intr-o afacere care are caracteristica importanta banii intiali. Adica daca vine cineva la mine si zice uite am ideea asta si ne trebuie 100.000 euro, eu nu sunt omul care sa intre asa ceva pentru ca eu nu sunt omul care sa aiba bani, deci eu nu sunt investitor. Ca sa fii investitor trebuie sa ai multi bani, nu-ti vinzi hainele de acasa ca sa investesti. Deci eu nu sunt investitor. Singurul lucru si valoarea pe care pot sa o aduc eu intr-un proiect sunt cunostintele mele, timpul meu. Deci doar asta este cu ceea ce vin eu de-acasa. Acolo cand am investit prima oara, am investit 3000 euro. A fost ok, n-a fost o suma exorbitanta, dar a fost mai mult ca sa vedem ce se poate intampla cu 9000 euro per total intr-un orizont de timp. Dar asta e o suma neesentiala, pentru ca daca aveam salariu 3000 euro, era salariul meu pe-o luna. Adica asta este nimic pe langa faptul ca eu as alege sa-mi dau demisia pentru ca timp de 1 an sa lucrez la asta. Daca acum as zice ca nu investesc niciun leu, dar imi dau demisia, pentru mine e ca si cum investesc deja salariul meu multiplicat cu 10 luni. Daca as avea 5000 euro salariu, 50.000 euro as investi deja.

Daca ai porni un startup si te-ai decide sa aloci 100% din timpul tau, cat timp ai fi dispus sa stai fara job astfel incat sa vezi daca acest startup poate sa mearga sau nu?Daca ti-ai gasit echipa, la un moment dat trebuie sa ai un criteriu sa zici: bai, e un esec ce avem. Dar in principiu daca tu ti-ai gasit echipa poti sa ajungi dupa 6 luni la concluzia ca echipa a fost prost aleasa, si nu ca ideea a fost prost aleasa, pentru ca ideea intotdeauna e proasta - asa spun cartile.Toate ideile de la inceput sunt proaste. Ce e important e capacitatea ta de a te adapta la feedback-ul de pe piata si de a-ti adapta ideea, de a nu avea un orgoliu, de a nu fi incapatanat. In acelasi timp trebuie sa poti sa-ti urmezi ideea, sa nu renunti la ea prea repede. Deci e o limita acolo care depinde de idee, de bunul tau simt. Dar legat de intrebarea ta, daca nu as ajunge la concluzia ca echipa e proasta, cred ca as incerca si 5 ani daca as avea din ce trai.

Oricum ai zis ca startup-ul este el insusi o afacere cu crestere agresiva, asta inseamna ca-ti poti da seama destul de rapid daca lucrurile evolueaza in bine sau nu.

Da, dar poti sa te adaptezi si sa te adaptezi iar. Ce este esential este ca echipa sa functioneze, ca daca echipa nu functioneaza nu ai cum sa te adaptezi la asta decat dand oameni afara. Dar dand oameni afara dintr-un startup de 3 oameni, de fapt inseamna sa incepi alt startup.

Deci tu ai fi dispus sa-ti investesti timpul atata timp cat ideea ta poate fi continuata sau readapata?

Da, pentru ca asta e solutia. Asltfel o sa fiu tot un worker si nu mi se pare corect. Intr-unele zile si aici lucrezi 12-14 ore, deci stau dublu si nimeni nu observa asta. Macar la startup stiu ca la 14 ore as iesi pe piata de 2 ori mai repede cu produsul. Deci altii care lucreaza 8 ore la program ar iesi cu produsul in 6 luni, si eu care muncesc dublu as iesi cu produsul la 3 luni. Si deja e o chestie esentiala. Daca eu am facut in 3 luni ce altii au facut in 6, ar trebui sa se vada diferenta.

Ce parere ai de implicarea membrilor familiei intr-o afacere?

Daca ai startup cel mai probabil nu e bine, pentru ca in startup ai 3 oameni sau 2. Daca in afacere ai initial 5 oameni, daca unul din ei este inclus pe baza de nepotisme sau inchizi ochii sau ai probleme de comunicare cu el, pentru ca problemele de comunicare cu membrii familiei s-ar putea sa fie mai mari, atunci deja tu ai probleme prea devreme pentru startup. Cand ai firma de 100 de oameni poti sa-ti angajezi 10 membri de familie, sa le dai niste bani, sa le zici “Nu veniti pe aici ca ma deranjati, luati banii si bucurati-va de ei”. Asta poti. Dar in startup cel mai probabil n-ai gasi cea mai buna persoana ca membru al startupului. Adica e o persoana intamplator langa tine. Cel mai probabil nu e cea mai potrivita pentru a face un startup cu ea. Asta pentru membri ai familiei pe care nu ti i-ai ales. Membru al familiei pe care l-ai ales - consortul/consoarta - poate sa fie putin mai potrivit, pentru ca, teoretic, si pe el l-ai ales pe motiv ca ai comunicarea buna cu el, spre deosebire de ceilalti membri ai familiei mosteniti. Dar ai problema ca poate e prea multa comunicare si interactiune cu consortul si in plan emotional, si sentimental, si afaceri, poate e prea mult. Poate trebuie sa existe o separare.

Chiar si excluzand nepotismul esti impotriva includerii membrilor familiei intr-o afacere mica ?

Da. Eu pot sa zic: “ ma uite ce buna-i sora-mea sa faca design, dar cel mai probabil dintre toti designerii sunt sanse mici ca ea sa fie cel mai bun designer la care eu as putea avea acces si pe care l-as putea convinge sa lucreze cu mine. Mai mult ar fi in asta subiectivismul meu, in evaluarea ei. In acelasi timp daca totusi persoanele sunt cerebrale, atunci ai putea sa zici: “bai am testat-o si pe sor-mea cu inca alti 30 de designeri si intr-adevar ea a castigat ca asa a iesit din testele mele”, dar nu ca doresc eu neaparat sa o implic intr-un proiect.

Deci asta ar putea aduce mai mult probleme decat beneficii?

Da, da. Si cel mai probabil daca-l alegi pe motive subiective. Mai bine sta acasa si te ajuta mai mult. Asa cred acum.

Cand ai avut startupul anterior nu ai implicat niciun membru al familie, nu?

Nu, dar in schimb am colaborat cu 2 gemeni. Pentru mine relatia era 1 la 1 cu ambii si nu mi se parea ca vreunul nu ar avea ce cauta. Erau foarte compatibili. Fiind gemeni, probabil ca gemenii lucreaza mai usor la aceeasi afacere. Depinde probabil de cum au fost crescuti, ce concurente apareau sau nu, etc.

Deci pentru un startup, dupa cum ai zis tu, cea mai importanta nu este ideea, ci promovarea ei.

Nu. Echipa! Asa zic cartile, nu eu. Echipa e cea mai importanta si apoi, adaptabilitatea echipei. Adica nici sa nu renunte prea devreme, nici sa nu fie prea incapatanata. E o limita acolo. Si in al 3lea rand ideea. Cei mai multi oameni zic ca un startup nu are succes pentru ca un om a avut o idee geniala, ci pentru ca omul a avut o echipa care a reusit sa parcurga toata calea pana sa gaseasca ideea aia geniala, mai ales ca ideea aia geniala e construita treptat cu feedback, construita, iar feedback, iar construita, iar feedback, etc. Deci e bucla asta de feedback, asta e esentiala. Si echipa trebuie sa faca chestia asta, ca daca nu o face, ai o idee exceptionala intr-un punct si apoi ce faci? astepti urmatoarea idee exceptionala care sa apara? Nu, nu e asa, chiar daca asa suna.

De exemplu, Dropbox sau Facebook pot parea: “wow, ce idee exceptionala au avut”. Nu. Mai degraba au fost intr-un moment si in momentul ala au stiut sa itereze si sa se adapteze rapid, rapid, rapid, in timp ce altii ziceau “bai, noi asa lucram!”.

Nu trebuie sa fii conservator, startup-ul nu e un loc pentru conservatori....

N-as zice conservatori, as zice incapatanati. Ideea unui startup nu are legatura cu cum vezi tu lumea asa in general ca plan general ca sa zici eu sunt conservator, adica tot ce era in trecut era asa. Nu, nu e bun nici pentru oameni care isi schimba ideile toata ziua, dar la un moment dat au ei o idee si aia devine ideea lor copil si oricine o ataca e un negativist. Mai mult e incapatanare. Incapatanare sustinuta prosteste in ciuda feedback-ului, doar pentru ca a fost ideea ta.

Pe langa implementarea ideii ai nevoie si de o promovare, si in cazul acesta ai avea nevoie de alte abilitati decat cele cerute de IT. Te intereseaza sa aloci timp informarii asupra gestionarii unei afaceri ? Sau preferi sa apelezi la experti care sa faca asta pentru tine? Sau poate o persoana din echipa sa aiba rolul acesta? Altfel spus, esti dispus sa-ti maresti orizontul profesional?

Cartile spun ca daca tu esti programator care doar vrea sa fie programator, nu poti sa faci un startup. Ca sa ai o firma, o afacere, bazat pe skillul tau de programator, la un moment dat problemele pe care trebuie sa le rezolvi nu sunt de programare tehnica, dar sunt oarecum similare. Trebuie sa eficientizez procese, sa eficientizez canale de comunicare cu oameni, cu piata. La un moment dat devine esentiala mediatizarea a ceea ce faci. 

In Europa chestia asta e mult mai slaba decat in State. Daca chiar vrei un startup e cam greu sa-l lansezi in Europa, desi acum a inceput sa existe un soi de Sillicon Valley. Dar e complicat in Europa, e mai simplu in San Francisco, in Sillicon Valley. Acolo si cultura e putin diferita si oamenii inteleg ca daca vor startup nu pot sa zica job-ul meu este asta, vrei altceva, angajam pe altcineva. Nu este asa. Startup-ul nu este pentru astfel de oameni. Startup-ul este pentru oamenii “a, e o problema, eu pot sa o rezolv sau vreau s-o rezolv”. Indiferent ce cunostinte implica. 

Tu ai 3 oameni, ai un startup perfect, au creat produsul perfect si apoi trebuie sa puna produsul pe piata. Daca ei nu gasesc al 4lea om cu care sa aiba o conexiune foarte buna, cu care sa se inteleaga, care ar avea skillul asta sa-l lanseze pe piata, n-au facut nimic. Omul ala trebuie sa fie partenerul lor, nu trebuie sa fie angajatul lor, pentru ca el nu ar fi motivat sa lucreze cu ei.

De exemplu, e o clasica problema cu Wozniack si Steve Jobs. Unul era interesat sa creeze mai mult produsul, altul era foarte bun pe marketing. In final tot s-au separa si erau doi oameni care au inceput si au creat multe chestii impreuna. 

Intrebarea mea era daca TU esti interesat sa inveti aceste aspecte sau mai degraba te gandesti ca un om din echipa sa poarte rolul acesta?

Nu, vreau sa le stiu.

Pentru ca ai spus ca este mai dificil sa lansezi un startup in Europa, ai fi dispus sa te relochezi pe continentul nord-american pentru a-ti lansa startup-ul?E prematur sa iau orice decizie. Ar putea fi o posibilitate, dar depinde de asa multe chestii. O sa ma adaptez. Adica daca la un moment dat cel mai bun mod sa te lansezi este sa te relochezi, atunci da. Daca tu vrei sa ai un startup care sa aiba succes la nivel global si te asteptati ca tu vrei sa locuiesti in satul tau, in pesterea ta, nu am asteptarea asta. E normal sa poti face asta. Te muti 1, 2, 5 10 ani in alta parte.

Mai devreme ai spus ca vrei sa cunosti cat mai multe aspecte legate de startupul tau. Momentan depui eforturi in sensul asta?Citesc carti pentru startupuri, am de gand sa ma inscriu la niste cursuri online pe finante, pe economie. Acum nu stiu cata valoare au, ca e tipul de economie d-asta veche. Nu stiu cat se potriveste cu ce se intampla acum la startup-uri.

Citesc mult, asta e principalul mod. Acum oricum nu sa nu intelegi gresit cumva ca ma astept sa gasesc in toate cartile astea un secret extraordinar. Adica sunt multi care zic: a uite a facut nu stiu cine asa, si fac si eu la fel si castig. Nu, nu e asa, dar e important sa intelegi contextul si mediul care a existat , care a putut sa creeze un anumit tip de oameni, de solutii.

Cat timp investesti in informarea cu privire la pornirea startupului. Pe langa acea 1 ora pe zi, nu stiu daca 1 ora pe zi se refera doar la lectura in domeniul asta sau…Pai e lectura diversa. Si separat de asta, diverse pentru a acumula diverse skilluri care sa iti permita sa ai startup in IT. Adica trebuie sa ai anumite skilluri: niste skilluri minime de design, de HTML, de CSS, de Rapid Development. Sunt cateva de baza.

Cand am fost la startup weekend au fost oameni care putea sa faca ceva in 5 ore, iar eu cu Java, cat de expert as fi in Java, platforma nu-ti ofera sa poti sa creezi ceva in 5 ore. Deci am zis ca trebuie sa invat tool-urile care sa-ti permita sa ai rezultate diferite, pentru ca esential este feedback-ul intr-o companie ca asta. Cum obtii feedback rapid? iterand rapid. Si atunci iti trebuie tooluri sa poti sa iterezi rapid. Incerci ceva, nu merge, adaptezi, adaptezi, adaptezi. Si cu Java...

Si cat timp investesti ?

Poti sa mai adaugi cate 1 ora/zi.

Ce abilitati consideri ca sunt absolut necesare pentru pornirea unui startup sau a unei afaceri in general? Ai zis: sa fii capabil sa lucrezi in echipa...Da, in echipa cu oamenii de acolo, adica nu in general cu orice tip de om. Nu trebuie o abilitate de comunicare in echipa, asa... generala. Dar cu echipa aia a ta trebuie sa te intelegi bine. Adica daca sunt 5 personaje din pestera si se inteleg bine intre ei, e ok. Va urma la un moment dat faza sa se inteleaga cu lumea, sa-si lanseze produsele si asta e alt skill, dar skill-ul initial e sa se inteleaga intre ei. Sa nu intelegi ca trebuie sa fie asa o abilitate generala de a comunica cu oricine. Nu asta e esential. Cum e cazul meu: nu ma inteleg prea bine acum cu echipa cu care lucrez, dar cu 2-3 oameni ma inteleg excelent si cu ei as lucra la un startup.

Ai zis ca startup-ul are o crestere agresiva si skill-ul asta trebuie sa-l ai de la inceput pentru ca nu cred ca-l poti dobandi in 1-2 luni, nu?

Da, dar gandeste-te ca dupa un timp, or sa fie in firma 20 oameni. Nu toti oamenii trebuie sa interactioneze cu toti oamenii. In general nu se intampla. In general orice om la un loc de munca interactioneaza cu 10 oameni. Deja daca e mai mult de atata e problematic, deja nu e prea clar ce se intampla, care-s rolurile exacte, ce trebuie sa faci daca trebuie sa comunici cu atatia oameni.

De exemplu, Google: astia cand explica in interviuri ce fel de oameni selecteaza ei, ca sunt multi oameni care pica si zic “bai dar ce ati avut/? ce n-a mers?” Si ei se pare ca explica zicand ca: noi cand cand alegem oameni, au drept de veto toti cei cu care te vezi si gandeste-te ca noi selectam nu oameni care sunt buni in general pe tehnic, ci oameni care se potrivesc culturii companiei. Asta insemnand ca oamenii noi sa aiba skill-uri de comunicare cu cei de acolo, sa se integreze in ce exista deja si nu sa aiba skilluri de comunicare buna in general. Scopul lor esential e ca orice aditie sa se integreze bine cu ceilalti. Daca tu vezi ca o persoana e mai retrasa, mai ciudata, mai nebuna nu inseamna ca n-are cum sa-si faca un startup. Nu, daca mai gasesti 10 nebuni, poate o sa iasa startup-ul perfect. Asa cred acum.

Si in afara de comunicare ce altceva ai mai pune pe lista?

Adaptabilitatea fiecaruia, faptul ca esti dispus sa faci orice trebuie ca sa reuseasca, ca opus al atitudinii de tipul: “bai, nu ma pricep la asta, am terminat”. Opusul asteia ar fi “bai nu ma pricep la asta, dar in X timp o sa fiu expert” in sensul ca nu ma pricep doar ca o explicatie temporarara nu ca statusul final “bai nu ma pricep si nu o sa ma pricep niciodata sau trebuie sa mai angajez pe cineva”. Tipul asta de atitudine “nu e treaba mea” nu e buna.

Trebuie sa fie foarte multa inteligenta cam in orice. Daca nu, atunci trebuie sa te gandesti la munca, nu sa-ti faci afacere, cred eu.

Ai mai avea ceva de adaugat?

Era un criteriu bun pe care il avea Joel Spolski pentru oameni pe care ii angaja el, dar cred ca e bun si pentru startup: Smart / Get things done / Not a jerk.

Deci destept, termina lucrurile, ca sunt si inteligenti care nu reusesc niciodata sa finalizeze ce au de facut, permanent se pierd in detalii filozofice, mai mult vor sa analizeze decat sa termine. Not a jerk - la fel e foarte important - tine de comunicare. Not a jerk fata de comunitatea respectiva, ca probabil fata de multe alte persoane ai putea fi perceput in felul asta.

Din toate aceste abilitati care crezi ca ar mai trebui imbunatatita in cazul tau?

Get things done - ma pierd uneori inutil pe chestii neesentiale, doar asa de amorul artei.

Ar trebui sa-mi imbuntatesc mai mult skill-ul de comunicare, cred, dar mai general, dar nu pentru partea initiala a startupului, ci pentru partea de iesire pe piata. E esential ca macar unul din echipa sa aiba skill-ul asta.

Ai investi intr-un domeniu de nisa sau intr-unul care deja s-a dovedit a avea succes pe piata?

Nisa mai degraba, daca ar fi intre astea doua. Deci unul in care ai sansa sa creezi ceva. Merge si cu celalt, dar e mai greu sa ataci o problema deja rezolvata de multi.

Deci crezi ca e mai usor sa intri pe nisa? Fiind de nisa o sa aiba totodata si popularitate mult mai mica.

Firmele mici au sanse mai mari pe nisa din mai multe motive. Unul din ele este ca primesc feedback si se adapteaza la o nisa, deci isi cunosc mult mai clar clientul. In al 2lea rand ei nu au posibilitatile materiale de a se bate pe domenii largi, deja ocupate de altii care sunt demult acolo. Si cum recomanda cartile? Tot asa sa te focusezi pe ceva de nisa urmand ca de acolo cu lectiile bine invatate sa incerci sa te extinzi la noi clienti. Deci de pe o nisa poti sa ataci un domeniu general. Dar asa din prima sa zici “eu vreau sa concurez eBay” nu merge, adica nu ai nicio sansa. Pentru ca nu intelegi problema, nu intelegi ce problema rezolva ei de fapt si cum o rezolva, si plus ca ei au un status quo. Trebuie sa lupti cu starea curent si nu ai sansa fata de puterea lor.

De exemplu, cum a facut Google: ei au fost nisa “noi suntem search”, nu si cu online documents, etc. Apoi dupa ce asta i-a asigurat au zis “gata, incepem sa ne extindem, sa le furam altora bucatica”. Nisa trebuie.

Pentru a citi mai departe acest interviu mergi la [Actul 3].

Interviu cu Costin, wannabe IT entrepreneur - Actul 1

L-am invitat pe Costin la un interviu despre demararea unei afaceri pe cont propriu. Pe parcurs, dialogul s-a canalizat pe un tip aparte de afacere - STARTUP-ul.

Am pornit la drum cu o lista de aproximativ 33 de intrebari si cateva emotii. Inceputul a fost usor stangaci (de la emotii, clar!), dar pe parcurs mi-am revenit. La final am plecat cu un set mai mare de intrebari (curiozitatea apare intreband) si cu un interviu de 100 de minute.

Am aflat multe informatii interesante, asa ca am considerat utila publicarea acestui interviu. Il gasiti mai jos in forma aproape bruta (99%).

Astept cu nerabdare feedback-ul vostru cu privire la realizarea interviului si/sau a subiectului abordat.

Later edit: Datorita faptului ca interviul era mult prea lung, am decis sa il sparg in bucati (sau altfel spus am urmat unul din principiile unui startup: adaptabilitatea ☺).

INTERVIU IN 3 ACTE

Sa incepem prin a te cunoaste putin. Ce varsta ai? Varsta exacta sau grupa de varsta in care te afli 30-35 sau 35-40.

34 ani

Care este pregatirea ta profesionala?

Software engineer.

Ai urmat si cursuri economice ?

Nu.

Care este pregatirea ta tehnica ?

Computer science.

Ai facut si Master, etc?

Da, am facut master, fara doctorat. Nici n-am inceput doctorat ca sa ma laud.

Ce lucrare ai avut la diploma? Ce subiect?

La diploma de master sau de licenta?

Sa incepem cu licenta...

La licenta, recunoasterea semnaturii umane. Trebuia sa recunosc ca o aceeasi persoana a semnat de 2 ori la rand. De exemplu, sa scoti bani din cont sau ceva, cu asta se ocupa.

Subiectul a fost propus de profesorul tau, de tine sau era un proiect de la munca?

Mi-a fost propus un proiect de la munca, dar nu era proiectul la care lucram eu in mod normal. Mi-au zis ei “Bai, acuma ca se apropie, uite ai putea sa te ocupi de chestia asta”. A fost propus de cei de la munca.

Si la Master?

La Master habar n-am.

Sa inteleg ca nu ai dat inca lucrarea?

Ba am dat-o atunci, dar probabil nu a fost ceva asa de extraordinar, incat sa-mi fie retinuta atentia. A fost asa la misto Masterul, asa ca peste tot.

A fost la Poli?

Da.

La automatica presupun...

Tot la Calculatoare, da.

De ce ai ales domeniul IT ?

Eu l-am avut dintotdeauna ca hobby. Dintotdeauna insemnand din clasa 6a am lucrat cu calculatoare, concursuri de programare.

In afara de IT, ce alte pasiuni mai ai?

(Costin mirat) Aoleo!

Imi place sa citesc, sa inteleg informatia din foarte multe domenii foarte diverse, sa le pun cap la cap, sa le inteleg... nu stiu cum poate fi denumita asta.

Sa-ti extinzi domeniul de cunoastere a.i. sa poti face conexiuni.

Aham!

Atat?

Da, acestea sunt.

Avand in vedere ca IT-ul constituie si profesia si hobby-ul tau, cat din timpul tau liber mai acorzi lecturii?

1 ora/zi minim.

Aceasta e o medie sau chiar citesti zilnic?

Da, citesc zilnic.

IT-ul este singurul domeniu in care activezi la momentul curent?

Da. Nu am viata de noapte. Nu sunt stripper in timpul liber.

Esti multumit de oportunitatile sau de provocarile pe care ti le ofera domeniul acesta?

Da, mereu am fost. Poate prea multumit. Nu caut in permanenta ceva extraordinar. Mereu am reusit sa gasesc ceva suficient de... challenging, ca sa zic asa.

Deci un domeniu plin de resurse dpdv profesional...

De provocari sau de ce?

Da, resurse de a gasi provocari...

Da, gasesti mereu cate ceva care poate fi imbunatatit sau rezolvat.

Ai activitati extra serviciu?

(Costin debusolat) Mai fac putin sport.... restaurante? Astea se pun extra serviciu? Filme, in ultimele luni am vazut multe filme.

Si cat timp aloci acestor activitati de timp liber ?

Seara de la 8 la 12 noaptea, in general. 4 ore.

Lucrezi ca voluntar?

Nu.

Ti-ai dori sa lucrezi ca voluntar?

Da, dar pe chestii la care ma pricep. Nu m-as apuca de voluntariat de dragul de a face voluntariat. As fi facut, de exemplu, in Romania voluntariat:

1. consultant de cariera in licee, asta mi s-a parut interesant.

2. as fi facut meditatii la informatica cu copii care vor sa se pregateasca pentru olimpiada.

3. voluntariat legat de ateism si religie. Mai mult contra bisericii, nu atat de multa ca vai, ateismul, ci mai mult ca religia nu ar trebui sa aiba ultimul cuvant in viata oamenilor.

Nu am depus prea mult efort efort sa gasesc timp sa gasesc asa ceva.

Ai incercat pana acum sa pornesti o afacere? Au existat tentative in trecut?

Da.

Si ce s-a intamplat?

Am inchis. Am inceput proiectele, au durat unele chiar foarte mult timp, dar pana la urma le-am inchis ca nu au avut rezultate.

Ai investit in ele doar timpul tau?

Si timp, si bani impreuna cu niste asociati. Si ei au investit bani.

De ce nu a mers?

Nu am stiut cum sa ne adaptam.

Presupun ca startup-ul era tot in domeniul IT...

Da, ar fi trebuit sa fie un concurent al lui bestjobs si ejobs. Mai mult un site search-oriented, cam cum e acum balaur.ro.

Un motor de cautare?

De joburi, prin alte site-uri de job-uri.

Deci nu se puteau posta oferte?

Se putea face si asta. Ar fi trebuit sa permita si asta.

De ce spui ca nu v-ati adaptat?

Pai am facut multe greseli pe care acum nu le-as mai face.

De ce ai renuntat la proiect si nu ai continuat sa indrepti greselile?

Am invatat in timp... greseli: sa angajezi oameni care nu pot sa creeze ce vrei tu, vrei produs customizat pentru..., nu customizat...facut special pt tine, si ei spera ca din configurarea unor engine-uri standard sa-ti livreze ceva si tu sa fii de acord si sa nu realizezi ca asta e problema. Stilul de plata: platesti mult la inceput si astepti apoi sa-ti livreze. Multe greseli am facut. Asa pam-pam-pam-pam timp de 3 ani sau, nu stiu, cat a durat aventura.

Wow, a durat ceva!

Da, bine, a durat mult si din cauza ca lucram in timpul liber, deci nu si-a dat nimeni demisia sa lucreze special asta. Eu eram singurul programator, ceilalti erau pe economie, pe marketing, pe discutii, mai mult cu idei.

Pentru implementarea acestui website tu lucrai?

Initial am lucrat eu, dar apoi am decis: hai sa vedem cum e outsource-at si aia a fost iar un bullshit. Pana la urma a pierit, clar, desi ceilalti erau incantati. Am zis si eu “ frate, ce tare ar fi sa platesc si eu pe cineva si sa vedem ce se intampla” si nu mi-au livrat nimic. Si au plecat si cu banii. I-am dat si in judecata sa ni-i recuperam, nu am reusit sa ii recuperam. Aia si-au declarat falimentul. Kondiment se chemau astia.

Banii acestia investiti erau ai tai si ai asociatilor sau obtinuti din sponsorizari?

Ai nostri, am venit cu bani de acasa. Erau putini, nu erau extraordinar de multi.

In ciuda acestui esec, esti decis sa continui?

Da. Pai, pana la urma mereu am zis “bai, oricum cat am platit fiecare vreo 3000E” sau atat ar fi trebuit. nu stiu cat am platit in final fiecare... mai putin cred, “pana la urma si un MBA d-asta foarte ieftin e undeva pe acolo si am invatat o gramada de lectii din toata chestia asta”: adica stim ce sa nu mai facem, stim ce sa nu mai punem in contract, stim cand aluneca proiectul, stim sa tragem concluzii sa nu ne pacalim ca o sa fie mai bine, cum sa trimiti emailuri, cum sa faci contract management, cum sa nu iei teapa intr-o gramada de feluri.

Ai invatat o gramada pe propria-ti piele. Practic nu au fost in totalitate pierduti bani.

Da, da, da. Am zis: ca lectie e ok, e bine. Am dat niste bani sa invatam cum sa nu se faca lucrurile. Per total e ok.

Interesanta abordare...

Dar e esec in final, ca scop initial propus al proiectului.

Esti decis sa abordezi o alta ramura decat IT-ul pentru pornirea unei afaceri ?

Da. depinde ce inseamna alta ramura. IT-ul poate fi central pentru o afacere, dar scopul ei sau serviciile pe care le ofera nu sunt servicii de IT. De exemplu Twitter, scopul ei nu e sa faca outsourcing sau sa produca software sau sa nu produca software, scopul ei e sa ajute niste oameni sa discute intre ei.

Da, aici avem 2 probleme: o data implementarea care este IT si apoi este ideea.

Da, exact. Ideea respectiva cel mai des nu are legatura cu IT-ul. Intr-adevar vreau sa lucrez la un startup in care problema principala e rezolvata prin IT.

De exemplu, nu te-ai gandit sa-ti deschizi un service auto sau sa te apuci sa investesti in agricultura ?

As putea sa deschid un service auto daca partea esentiala a serviceului respectiv e rezolvata de un software. De exemplu, iti faci un startup de service, dar valoarea pe care o adaugi tu la serviceurile normale e ca ai programari foarte usoare pe net, ca ai preturi si orice vrei tu rapid pe internet. Si atunci daca totul se invarte in jurul software-ului astuia care nu stiu ce simplifica el, nu stiu ce ajuta el foarte mult afacerea, atunci zici asta este soft-ul, asta e afacerea, m-as baga.

Doar ca in cazul asta IT-ul ar putea spori succesul afacerii, dar nu ar fi afacerea in sine. Adica marea investitie cred ca ar fi serviceul efectiv si oamenii pe care ar trebui sa-i gasesti.

In general da, asa ai putea privi lucrurile, dar eu acum cred ca majoritatea firmelor ar putea beneficia extrem de mult din IT. Si daca un service auto castiga 5 ceva pe luna pentru ca nu poate sa aiba foarte multi clienti si daca printr-un serviciu IT ei reusesc sa-si faca de 100 de ori mai multe vanzari, atunci software-ul ala e important.

Dar ce vreau sa zic e ca nu vreau doar o afacere care e doar online. Poate si sa ajute un business, dar sa-l poata ajuta, sa-l poata extinde. In acelasi timp mai e ceva ce trebuie clarificat. Recent, intr-un articol, Paul Graham zicea ca diferenta dintre un startup si o companie normala este ca startupul trebuie sa poata sa creasca rapid. De exemplu 10% pe luna iti propui sa cresti, zicea acolo. Acum de exemplu daca ai un service cu 5 oameni, il cresti cu 10% in prima luna, 10% in a doua luna, dar la un moment dat gata, se plafoneaza. Ala nu poti sa-l numesti startup, e afacere normala.

Scopul meu nu este startup-ul, ci demararea unui proiect pe cont propriu...

Eu mai mult as fi inclinat spre startupuri. Dar asta nu implica ca trebuie sa fie doar ceva online, oameni care doar butoneaza, in care se schimba informatii noi si atat.

Deci esti mult mai deschis...

Da. Cel mai probabil castigi bani daca oferi si ceva valoros oamenilor, nu neaparat informatie. Si atunci software-ul pe care-l creezi tu poate fi esential pentru o afacere.

Deci startup-ul tau este posibil sa nu se limiteze strict la IT, ci poate fi si in alt domeniu atata timp cat exista o puternica legatura cu IT-ul.

Da.

De ce ti-ai dorit la inceput sa pornesti o afacere?

Pentru ca e distinctia asta intre oameni, workeri, care muncesc si afaceristi, ca sa spun asa. Worker si non-worker. Worker inseamna ca ei castiga bani proportional cu timpul lor. Workerii, cum le spun, sunt... professional prostitutes. Toti ne prostituam la locul de munca pentru ca ne vindem timpul pe bani. Resursa pe care o avem e timpul si il transformam in bani si orice muncitor asta face pana la urma. Pe cand cel care are o afacere, banii pe care ii ia nu mai sunt proportionali cu timpul pe care il pierde. Poate sa fie mult mai avantajos. Din diverse motive. Acuma sunt discutii si despre etica, etc, dar nu toate modurile in care poti sa faci bani sunt neetice, ca sa zic asa.

Ok, dar nu am inteles de ce iti doresti TU...

De ce imi doresc eu? Ca sa castig multi bani ?!

Aha, deci din motive financiare.

Unul din principalele motive este financiar, pentru ca altfel poate tot as face o firma, dar firma a 2a. La firma a 2a as fi mai relaxat. Deci dupa ce am o afacere de succes in care sunt relaxat, in sensul ca nu ma mai preocupa probleme de genul casa, masa, ca trebuie sa muncesc sau nu trebuie sa muncesc, ca trebuie sa fac aia sau nu trebuie sa fac aia, atunci startup-ul 2 il faci doar de amorul artei sa vezi cat de bine te descurci cu jocul asta.

De la inceput ai pornit cu ideea aceasta cand te-ai gandit sa pornesti propria afacere?

Da, de cand sunt angajat mi-am dat seama ca eu daca sunt de 2 ori mai eficient, eu n-o sa castig de 2 ori mai multi bani. Si ca de 2 ori mai multa eficienta de fapt sporeste veniturile altcuiva care e diferit de mine. Si din punctul asta de vedere la un moment dat atingi un plafon in care toata lumea zice - bai, munceste doar atata, ca daca muncesti dublu oricum imi bagi mie bani in buzunar. Eu vreau sa bag banii aia la mine in buzunar. Si singurul mod in care poti sa faci asta este lucrand la startup-ul tau unde daca stai 5 ore mai mult peste program si firma ta are de 5 ori mai mult profit tu ai de 5 ori mai multi bani in buzunar. Adica mi se pare mai corect.

Deci crezi ca asa iti sunt mai bine evaluate abilitatile de rezolvare a problemelor.

Nu. Nu se scurg bani catre cei care nu-i merita.

Dar totodata este si un risc dupa cum ai experimentat si poti sa pierzi, sa castigi mai putin decat ca angajat.

Da, tocmai d-asta nu mi-am dat demisia sa lucrez la startup-ul meu. N-am vrut sa-mi risc stabilitatea financiara.

Pentru a citi mai departe acest interviu mergi la [Actul 2].